ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din BuzăuBuzău Expres — Sursa #1 de știri din BuzăuCele mai recente știri din BuzăuBuzău Expres — Sursa #1 de știri din Buzău
economie

Buzăul a pierdut 42.700 de muncitori din 1990 până în 2024

Ana Stanescu

Ana Stanescu

2 min citire
Fabrica închisă și clădiri industriale dezafectate în județul Buzău
Sursa foto: opiniabuzau.ro

Sursă: Opiniabuzau.ro

Un număr de 42.700 de persoane ocupate au părăsit județul Buzău între 1990 și 2024, conform datelor analizate de Profit.ro. Această pierdere semnificativă reflectă declinul economic și social al regiunii în ultimele trei decenii.

Județul a fost puternic afectat de dispariția marilor platforme industriale, în special în zonele cu industrie grea și activitate economică intensă din anii ’90. În aceste regiuni, forța de muncă a fost pierdută fără a fi înlocuită, ceea ce a dus la o scădere durabilă a populației active. Cele mai afectate zone sunt vestul industrial, estul portuar și sudul, unde dispariția fabricilor a avut un impact major asupra comunităților locale.

Care au fost principalele cauze ale pierderii forței de muncă în Buzău?

Factorii principali au fost închiderea fabricilor și restructurarea economică post-revoluție. În Râmnicu Sărat, o fabrică de textile a fost desființată după privatizare, iar fabrica de prelucrare a lemnului Foresta Nehoiu a suferit același destin. În plus, aproximativ 2.000 de angajați ai societății Confecția Râmnicu Sărat, în majoritate femei, au rămas fără locuri de muncă după anii ’90, iar societatea a fost ulterior desființată.

  • Dispariția marilor platforme industriale din zonele cu industrie grea
  • Privatizarea și închiderea fabricilor din Râmnicu Sărat și Nehoiu
  • Migrația externă a forței de muncă
  • Concentrarea populației active în zonele urbane precum București și Ilfov
  • Transformarea radicală a economiei județului după 1990

Ce impact a avut această pierdere asupra județului Buzău?

Declinul economic a dus la reducerea numărului de locuri de muncă și la scăderea populației active, afectând profund comunitățile locale. În același timp, centrele universitare precum București, Cluj și Timiș au absorbit o parte din forța de muncă pierdută, însă Buzăul a rămas în urmă în procesul de reconversie economică.

Din totalul pierderilor, o parte a fost compensată de creșterea populației ocupate în zonele urbane ale Capitalei și Ilfovului, unde s-au concentrat peste 700.000 de locuri de muncă în plus. În schimb, zonele rurale și fostele centre industriale din județul Buzău au rămas în continuare afectate, iar economia locală a suferit o transformare profundă, cu închiderea fabricilor și reducerea drastică a activității industriale.

În prezent, economia județului se confruntă cu provocări majore, iar pierderea forței de muncă din ultimele decenii rămâne o problemă nerezolvată, care continuă să influențeze dezvoltarea regională și nivelul de trai al localnicilor.