Președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre ancheta Parchetului European în cazul microbuzelor școlare electrice, achiziționate în 2025.
Reacția oficialului vine după scandalul izbucnit în august 2025, când s-au semnalat diferențe uriașe între prețurile de achiziție ale microbuzelor electrice pentru elevi din diferite județe, inclusiv Buzău. În urma verificărilor, s-au descoperit anomalii majore, iar dosarul a fost preluat de Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi.
Citește și: Ministerul Finanțelor prelungește până pe 31 octombrie reducerea accizei la motorină
În cadrul anchetei, s-au evidențiat diferențe de preț de până la 164.000 euro între microbuze similare, variind de la 99.000 euro până la 263.000 euro per unitate, fără justificare tehnică. În plus, achizițiile au fost realizate printr-un grup apropiat structurilor politice liberale, cu atelierul de asamblare în Prahova, iar prețurile erau stabilite la nivel de partid.
Ce argumente aduce Marcel Ciolacu pentru evitarea listelor negre?
Președintele CJ Buzău susține că instituția sa nu se află în vizorul Parchetului European, bazându-se pe modul în care a gestionat procedura de achiziție. La momentul ofertării, CJ Buzău a contestat în Justiție componența și prețurile ofertelor, însă Curtea de Apel Ploiești a decis în favoarea ofertantului.
- Consiliul Județean a făcut o a doua contestație, dar rezultatul a fost același.
- În paralel, a identificat o nouă sursă de finanțare prin fonduri europene.
- A solicitat prelungirea perioadei de implementare a proiectului pentru a finaliza procedurile birocratice.
- A notificat ofertantul despre suspendarea contractului până la clarificarea finanțării.
Care sunt pașii următori și impactul deciziei CJ Buzău?
În prezent, microbuzele nu au fost recepționate și nici plățile nu au fost efectuate, conform informărilor oficiale. CJ Buzău a reușit să atribuie microbuze către 61 de comune, valoarea totală a contractului fiind de 35.905.346,40 lei.
Reacțiile oficiale indică faptul că, deși ancheta continuă, autoritățile locale consideră că au respectat procedurile legale și că au gestionat corect situația, bazându-se pe dreptul de a contesta și pe posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru finalizarea proiectului.
Se așteaptă rezultatele finale ale anchetei, însă, până atunci, cazul rămâne un exemplu de controverse legate de transparența achizițiilor publice în România.