Site-ul de specialitate „banicurati.ro” a realizat un studiu care analizează modul în care administrațiile locale din județul Buzău au reușit să atragă și să utilizeze fonduri europene, în special în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Studiul se concentrează pe cheltuielile pe cap de locuitor, ceea ce permite o evaluare mai corectă a eficienței utilizării fondurilor.Această abordare scoate în evidență unitățile administrativ-teritoriale care, deși pot părea performante, nu justifică neapărat poziția lor în clasamentele de atragere a fondurilor.
Citește și: Alexandru Albu consideră că Steaua trebuie să facă schimbări în iarnă
Proiectele semnificative și impactul lor
Cel mai mare proiect PNRR din județul Buzău a fost „Renovarea integrată a 30 de blocuri de locuințe din municipiul Buzău”, care a adus o finanțare de 388 de milioane de lei.Totuși, acest proiect a fost afectat de pierderea finanțării, deoarece lucrările nu s-au încheiat în termenul stabilit, care expiră la sfârșitul lunii august 2026.
În ceea ce privește cheltuielile pe cap de locuitor, municipiul Buzău se află la un nivel de 1.546 lei, ceea ce îl plasează sub alte unități administrativ-teritoriale cu populație mai mică.De exemplu, orașele Nehoiu și Pătârlagele, precum și comunele Gălbinași, Siriu, Beceni, Breaza, Smeeni, Măgura și Scorțoasa au cheltuieli pe cap de locuitor mai mari.
Comuna Gălbinași conduce în acest clasament, cu 5.756 de lei pe cap de locuitor, datorită proiectelor de apă și canalizare.Pe locul doi se află orașul Nehoiu, cu 4.051 de lei, iar comuna Siriu ocupă locul trei, cu 3.963 de lei, în principal pentru renovarea energetică a clădirilor.
Până la 3 noiembrie 2026, primăriile și Consiliul Județean Buzău au primit 1.035 de lei pe locuitor din PNRR, situându-se pe locul 34 din 42 la nivel național.Este important de menționat că nouă primării nu au primit fonduri, iar până pe 15 noiembrie, ministerele vor întocmi liste cu proiectele finalizate și nefinalizate.