La ședința ordinară din luna aprilie, consilierii municipali din Râmnicu Sărat au aprobat proiectul de hotărâre al primarului Sorin Cîrjan, prin care s-a stabilit numărul maxim de posturi pentru Primăria Râmnicu Sărat, conform datelor primite de la Prefectură.
Astfel, instituția va funcționa cu 231 de posturi, cu patru mai multe decât numărul aprobat pentru Consiliul Județean Buzău, care va avea maxim 225 de funcționari de la 1 iulie 2026, conform declarației președintelui CJ, Marcel Ciolacu.
Citește și: PEEK & CLOPPENBURG DESCHIDE AL 14-LEA MAGAZIN ÎN ROMÂNIA
Reforma administrativă impusă de Guvernul Bolojan și controversele locale
Primarul Cîrjan a explicat că a respectat reforma administrativă gândită de Guvernul Bolojan, raportându-se la numărul de posturi transmis de Prefectură, adică 231. În urma acestei decizii, au fost reduse 47 de funcții vacante, pentru a se încadra în noul plafon.
- Numărul de posturi pentru Primăria Râmnicu Sărat: 231
- Posturi vacante eliminate: 47
- Excepție de la reformă: instituțiile de cultură
- Numărul de angajați la CJ Buzău înainte de reformă: 253
- Număr permis de București pentru CJ Buzău: 287
Reacțiile și controversele din administrația locală și județeană
Primarul Sorin Cîrjan a criticat dur reforma impusă de premierul Ilie Bolojan, afirmând că reorganizarea trebuie să fie decizia factorilor locali, nu una impusă din birou, fără consultări. El a susținut că o astfel de reformă nu poate fi eficientă dacă numărul de angajați este redus excesiv.
De asemenea, Cîrjan a fost unul dintre cei mai vocali contestatari ai reformei, alături de Marcel Ciolacu, președintele CJ Buzău, care a declarat că orice reorganizare trebuie să fie operată de autoritățile locale, nu din pixul guvernului.
Controversa a devenit și mai amuzantă atunci când, potrivit declarațiilor lui Ciolacu, Bucureștiul a transmis un număr de posturi pentru CJ Buzău, care ar fi permis creșterea organigramei până la 287 de angajați, față de 253 înainte de aplicarea formulelor Ordonanței 7/2026.
Reacțiile oficiale indică o tensiune clară între autoritățile centrale și cele locale, în contextul reformei administrative și a reducerii posturilor, ceea ce poate avea impact asupra funcționării eficiente a administrației din județul Buzău.
În prezent, situația rămâne incertă, iar eventualele măsuri suplimentare din partea Guvernului pot schimba din nou parametrii organigramei, afectând echilibrul dintre autorități și resursele umane.