Sursă: Campusbuzau.ro
19 comune din județul Buzău nu au funcționat un serviciu de asistență medicală comunitară, conform informațiilor furnizate de Direcția de Sănătate Publică. La nivelul județului, există 82 de posturi de personal comunitar, distribuite în 63 de unități administrativ-teritoriale, dintre care 68 de asistenți medicali și 14 mediatori sanitari.
Citește și: Medicii de familie îndeamnă românii să se vaccineze antigripal înainte de sezon
Situația a fost prezentată de conducerea DSP Buzău în cadrul ultimei ședințe a Colegiului Prefectural, fiind explicată prin fondurile insuficiente pentru salariile funcționarilor. Astfel, angajarea unui asistent medical comunitar nu a fost luată în calcul de unele primării, din cauza resurselor limitate.
De ce lipsesc serviciile de asistență medicală comunitară în unele comune?
Asistența medicală comunitară vizează persoanele și familiile vulnerabile, aflate în risc de excluziune socială, precum cele cu venituri mici, șomeri, persoane cu dizabilități, bolnavi cronici, vârstnici sau tineri sub 18 ani. În aceste comunități, serviciile sunt esențiale pentru prevenție și sprijin social.
- 19 comune nu au funcționat un serviciu de asistență medicală comunitară
- La nivelul județului, există 82 de posturi de personal comunitar
- Distribuția include 68 de asistenți medicali și 14 mediatori sanitari
- Primăriile se confruntă cu fonduri insuficiente pentru salarii
- Autoritățile vor trimite circulare pentru motivarea neangajării personalului
- Primăriile trebuie să motiveze lipsa finanțării pentru aceste servicii
Ce urmează pentru comunitățile afectate?
Prefectul Leonard Dimian a anunțat că Instituția Prefectului Buzău va transmite o circulară către toate UAT-urile fără serviciu de asistență medicală comunitară. Primăriile vor trebui să revină cu explicații și justificări privind lipsa fondurilor, pentru a putea fi identificate soluții de sprijin.
Această inițiativă are ca scop asigurarea accesului la servicii de sănătate pentru persoanele vulnerabile din mediul rural, în condițiile în care bugetele locale sunt limitate. Autoritățile speră să reducă astfel riscul de excluziune socială și să îmbunătățească calitatea vieții în comunitățile afectate.