Autoritățile din Moldova au rămas săptămâni până la finalizarea procesului de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale, fiind în ultimele faze ale acestei reforme. În ciuda măsurilor adoptate pentru a face procesul mai atractiv, există temeri legate de eficiența și impactul real al acestor schimbări.

Recent, Guvernul a decis să ofere stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților implicate, precum și să elimine limita de 25 de kilometri între localități pentru decizia de unificare. În plus, decizia de amalgamare va putea fi luată cu votul majorității consilierilor, nu cu unanimitate, ceea ce facilitează procesul. Începând cu 2027, se planifică investiții de peste 6,4 miliarde de lei în localitățile reconfigurate, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.

Ce beneficii aduce amalgamarea primăriilor în Moldova?

Autoritățile susțin că unificarea administrațiilor locale va duce la o gestionare mai eficientă a resurselor și la creșterea calității serviciilor publice. În plus, stimulentele financiare sunt menite să încurajeze localitățile mici să se unească, pentru a atrage fonduri europene și naționale.

• Se oferă 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților participante
• Decizia de unificare poate fi luată cu votul majorității consilierilor
• Eliminarea limitei de 25 km între localități facilitează procesul
• Se planifică investiții totale de 6,4 miliarde de lei în 2027
• În prezent, 86% din primării au fost incluse în procesul de amalgamare

Care sunt provocările și experiențele altor țări în reforma administrativă?

Experiența țărilor baltice și a Georgiei arată că reducerea numărului de primării poate aduce beneficii, dar și probleme. Lituania are 60 de municipalități pentru 2,8 milioane de locuitori, Letonia – 43 pentru 1,9 milioane, iar Estonia – 79 pentru 1,3 milioane. Georgia, în 2006, a reformat peste 1.000 de primării în 65 de municipalități, pentru a eficientiza administrația.

În Moldova, însă, reducerea drastică a numărului de primării, de la aproape 900 la câteva sute, vine într-un context de scădere a natalității, a numărului de angajați și creștere a pensionarilor și emigranților. Această situație ridică întrebări despre sustenabilitatea și eficiența noii structuri administrative, mai ales dacă experiența altor țări nu va fi urmată cu atenție.

Deși autoritățile promit beneficii, există riscul ca unele localități să nu beneficieze de investiții și servicii publice de calitate, dacă procesul nu va fi gestionat cu responsabilitate și experiență. În plus, lipsa unei consultări ample a comunităților locale poate duce la nemulțumiri și conflicte în viitor.

Astfel, Moldova trebuie să învețe din exemplele externe și să adapteze reformele la specificul său, pentru a evita problemele întâlnite în alte țări și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a noii structuri administrative.