Sursă: Opiniabuzau.ro
Președintele Academiei Române, Marius Andruh, a deschis luni, 31 august, sesiunea festivă dedicată Zilei Limbii Române, în Aula instituției din București. Evenimentul a început cu un discurs al lui Andruh, urmat de intervenția acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, care a avut loc în prezența reprezentanților comunităților academice și culturale din România și Republica Moldova.
Citește și: Medicii de familie îndeamnă românii să se vaccineze antigripal înainte de sezon
Andruh, conducător al unei dintre cele mai importante autorități științifice și culturale ale țării, a subliniat semnificația acestei zile pentru patrimoniul cultural românesc. În discursul său, a abordat istoria limbii și modul în care prezentul pune întrebări despre utilizarea, transmiterea și transformarea acesteia. Programul a continuat cu reflecții despre rolul limbii în construcția identității naționale și a spațiului cultural românesc.
Importanța limbii române în formarea identității naționale
Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român, a susținut o intervenție online despre „Limba română ca liant al națiunii”, evidențiind legătura strânsă dintre limbă, memorie și comunitate. În același timp, acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei, a analizat „Rolul limbii naționale în spațiul cultural european”, accentuând relația dintre identitatea lingvistică și contextul european.
Discuțiile au trecut de la reperele istorice și culturale către mecanismele concrete ale schimbării limbii. Prof. Rodica Zafiu a analizat raportul dintre „Spontaneitatea uzului și autoritatea culturală”, iar prof. Bogdan Tătaru-Cazaban a prezentat contribuția limbajului religios la limba literară, în comunicarea „Limba liturgică – atelier al limbii române literare”.
Impactul tehnologiei asupra limbajului românesc
O perspectivă actuală a fost adusă de prof. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, cu comunicarea „Limba română și Inteligența Artificială”. În cadrul acesteia, s-a discutat despre modul în care tehnologia, în special inteligența artificială, influențează relația oamenilor cu limba și modul în care aceasta va fi utilizată în viitorul apropiat.
Ultimul moment artistic a fost susținut de actorul Marius Bodochi, care a interpretat poeți români comemorați sau aniversați în 2026. Poezia a readus limba în cea mai pură și fundamentală formă de expresie, încheind astfel sesiunea de la Academia Română.
După discursuri despre identitate, istorie, cultură și tehnologie, întâlnirea s-a încheiat cu o celebrare a limbii române ca element esențial al patrimoniului național și european.