ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din BuzăuBuzău Expres — Știri din Buzău și județul BuzăuCele mai recente știri din BuzăuBuzău Expres — Știri din Buzău și județul Buzău
social

Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează: Patru semnale ale infarctului, tot mai frecvent la femei

Cristina Moldovan

Cristina Moldovan

⏱ 2 min citire
Medicul Tudor Ciuhodaru explicând simptomele infarctului
Sursa foto: ziarulamprenta.ro

Sursă: Ziarulamprenta.ro

Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra creșterii numărului de infarcte la persoanele sub 40 de ani, inclusiv la femei. El indică patru semnale de alarmă care pot indica un atac de cord și subliniază importanța recunoașterii rapide a simptomelor.

Citește și: Medicii de familie îndeamnă românii să se vaccineze antigripal înainte de sezon

Într-o postare publică, medicul explică că simptomele pot fi adesea confundate cu probleme digestive, oboseală sau atacuri de panică, ceea ce poate duce la întârzierea tratamentului. Aproape 1 din 10 cazuri de infarct apar la cei cu vârsta mai mică de 40 de ani, iar această incidență continuă să crească, fiind o problemă tot mai acută în rândul populației tinere și feminine.

Care sunt cele patru semnale de infarct?

Medicul Tudor Ciuhodaru menționează patru semnale de alarmă:

  • Durerea precordială clasică: o senzație intensă de constricție, presiune sau arsură în piept, care iradiază în umărul și brațul stâng și durează mai mult de câteva minute.
  • Simptome nespecifice: dureri abdominale, grețuri, vărsături, senzație de lipsă de aer, palpitații, amețeli sau transpirație excesivă, care pot fi interpretate greșit ca probleme digestive, osteo-articulare sau respiratorii.
  • Disconfort la nivelul gâtului, umerilor sau spatelui: durere sau disconfort localizat, adesea atribuit efortului fizic sau afecțiunilor osteo-articulare.
  • Simptome generale: oboseală bruscă, amețeli, leșin sau senzație de slăbiciune, care pot fi semne de alarmă mai puțin evidente.

De ce crește numărul infarctelor la tineri și femei?

Specialistul explică că prevalența crescută a factorilor de risc, precum stresul cronic, alimentația fast-food, sedentarismul, consumul de tutun și droguri, precum și bolile autoimune, contribuie la această situație alarmantă. În plus, lipsa programelor de screening și educație pentru sănătate agravează problema.

El propune introducerea în școli a orelor de educație pentru sănătate și prim ajutor, precum și implementarea unor programe gratuite de prevenție pentru populație, pentru depistarea precoce a riscurilor cardiovasculare. În Norvegia, un program de educație de 15 ani a dus la reducerea cu 80% a cazurilor de boli cardiovasculare, iar în România se propune o strategie similară pentru a combate această epidemie în creștere.

Recomandările medicului includ renunțarea la fumat, reducerea stresului, activitate fizică regulată, controlul tensiunii și verificarea periodică a colesterolului și glicemiei. Recunoașterea rapidă a simptomelor și intervenția promptă pot salva vieți și pot preveni complicațiile grave ale infarctului.

Este esențial ca tinerii și femeile să fie conștiente de aceste semnale și să solicite ajutor medical imediat dacă le resimt. În cazul oricărei suspiciuni, apelarea la serviciile de urgență poate face diferența între viață și moarte.