Sursă: Hotnews.ro
Un număr semnificativ de pacienți din România ocupă paturi în secțiile de terapie intensivă și oncologie, deși sistemul de sănătate nu le asigură dreptul la o îngrijire umană și paliativă. Această situație afectează calitatea vieții și pune presiune pe spitale și personal medical.
Citește și: Medicii de familie îndeamnă românii să se vaccineze antigripal înainte de sezon
Potrivit datelor obținute de jurnaliștii Snoop, anual, peste 192.000 de români au nevoie de îngrijiri paliative, însă la nivel național există doar 3.700 de paturi disponibile, distribuite inegal. În plus, doar 15 din cele 41 de spitale județene din România au secții dedicate acestor servicii, ceea ce limitează accesul pacienților la sprijinul necesar.
Care sunt problemele sistemului de îngrijiri paliative din România?
Clădirea secției de paliative din Arad, care avea 30 de paturi, a fost grav afectată de un cutremur în 2023, iar proiectul de redeschidere este în întârziere. În alte județe, precum Baia Mare, Galați, Tulcea și Bistrița, se află în curs de amenajare secții noi, însă acestea nu sunt încă operaționale.
- Numai 15 din 41 de spitale județene au compartimente de paliative
- Clădirile existente au fost afectate sau sunt în curs de reabilitare
- Majoritatea spitalelor nu centralizează date despre pacienții internați pe alte secții din cauza lipsei de locuri
- De la începutul anului 2025, peste 1.000 de pacienți au rămas internați pe secții de neurologie și oncologie din cauza lipsei paturilor paliative
- În 2025, acești pacienți au generat peste 4.500 de zile suplimentare de spitalizare
Ce impact are lipsa paturilor de îngrijiri paliative în România?
Reprezentanții spitalelor estimează că între 20 și 25% din paturile ATI sunt ocupate de pacienți care necesită servicii de îngrijire paliativă, însă aceștia nu pot fi transferați din cauza lipsei de locuri. În spitale precum Galați, toate cele zece paturi de paliative sunt ocupate în mod constant, iar situația se repetă în alte unități din țară.
Această lipsă de resurse duce la prelungirea internărilor și la agravarea suferinței pacienților, precum și la o presiune suplimentară asupra personalului medical. În plus, sistemul nu asigură sprijinul psihologic și controlul durerii, ceea ce face ca pentru mulți pacienți, ultimele zile să fie mai degrabă o luptă decât o etapă de îngrijire umană.
Autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a extinde și moderniza infrastructura de îngrijiri paliative, pentru a asigura dreptul la o viață demnă și sprijin pentru cei aflați în ultimele etape ale bolii.