Sursă: Opiniabuzau.ro
Organizația neguvernamentală Comunitatea Declic, afiliată mișcării useriste, continuă să se opună construcției hidrocentralei de la Surduc-Siriu în Buzău. În ciuda deciziilor instanțelor și a documentelor oficiale care infirmă argumentele politice pentru continuarea proiectului, activiștii cer acum Curții de Conturi să efectueze un audit amănunțit asupra acestor investiții.
Astfel, reprezentanții Declic, care coordonează un consorțiu de ONG-uri, inclusiv Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, solicită verificarea proiectelor hidroenergetice Amenajarea Hidroenergetică Răstolița și Surduc-Siriu. Ei susțin că aceste investiții necesită sute de milioane de euro suplimentari, deși compania de stat Hidroelectrica le-a clasificat drept neperformante, fiind cauze ale insolvenței sale istorice.
Declic cere auditate proiectele hidroenergetice pentru eficiență
Coordonatoarea campaniilor Declic, Roxana Pencea-Brădățan, a afirmat că Curtea de Conturi are mandatul și instrumentele necesare pentru a demonstra dacă banii publici sunt cheltuiți rațional. În petiția lor, activiștii acuză că stadiul de execuție oficial este exagerat, fiind de 85-98%, iar proiectele sunt prezentate ca fiind esențiale pentru securitatea națională și independența energetică, deși datele oficiale arată altceva.
- Costul per megawatt instalat în hidrocentrale funcționează sezonier și produce sub 0,4% din electricitatea națională
- Investițiile necesare pentru aceste proiecte variază între 7 și 18 milioane de euro pe MW
- Alternativele regenerabile, precum energia solară, costă între 0,5 și 1,5 milioane de euro pe MW
- România ar putea instala de până la opt ori mai multă capacitate fotovoltaică cu aceiași bani
- Proiectele hidroenergetice sunt considerate de activiști ca fiind o gaură neagră bugetară
Val de critici asupra ministrului USR al Mediului, Diana Buzoianu
Eșecul autorităților de a opri continuarea lucrărilor la hidrocentrala Surduc-Siriu a generat un val de nemulțumiri și atacuri la adresa ministrului demis al Mediului, Diana Buzoianu. Conform raportului Declic, studiile de impact asupra mediului au fost modificate minimal, doar cu schimbări de an pe copertă și câteva tabele, în timp ce majoritatea conținutului rămâne identic cu cel din 2024.
Activista Roxana Pencea-Brădățan a criticat documentația, acuzând că ignoră impactul asupra sitului Lunca Buzăului și habitatelor protejate, precum zglăvoaca și habitatele de ariniș. În plus, documentele sunt considerate de activiști ca fiind un fals periculos, fiind întocmite cu metode de copy-paste și fără o analiză reală a efectelor asupra mediului.
Autoritățile și compania Hidroelectrica continuă să susțină beneficiile proiectelor, însă criticile activiștilor și ale opoziției rămân ferme, solicitând transparență și eficiență în cheltuirea fondurilor publice.
