Sursă: Opiniabuzau.ro
O delegație a Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău participă în perioada 23-28 august la Congresul Internațional de Horticultură (IHC-2026) de la Kyoto, Japonia. La eveniment, cercetătorii buzoieni vor prezenta șase lucrări științifice despre soiuri de ardei iute, castravete amar, iris și busuioc.
Citește și: Facturile la curent vor a crește cu 22% în această iarnă
Două dintre studiile coordonate de directorul BRGV, Costel Vînătoru, se referă la evoluția ameliorării ardeiului iute în România, în special la Buzău, unde tradiția cultivării soiurilor de ardei cu capsaicină record datează de mulți ani. BRGV deține o colecție de peste 1.000 de genotipuri de ardei, iar cercetătorii au obținut soiuri precum „Cornul caprei-Decebal”, „Roial” și „Halep”. În ultimii ani, au fost dezvoltate soiuri cu concentrații de capsaicină de până la 2,6 milioane de unități pe scara Scoville, fiind cel mai iute soi comercial al instituției.
Ce rezultate au obținut cercetătorii buzoieni în domeniul ardeiului iute?
Costel Vînătoru afirmă că, în 2016, au prezentat la Brisbane, Australia, o linie de ardei cu peste 2.4 milioane de unități Scoville, iar acum au ajuns la 2.6 milioane. Această concentrație ridicată de capsaicină are multiple utilizări, de la produse farmaceutice antiinflamatoare până la aplicații industriale.
- Soiul Halep, inclus în catalogul național și european, se apropie de două milioane de unități Scoville
- BRGV deține peste 1.000 de genotipuri de ardei
- Soiurile dezvoltate sunt destinate atât consumului, cât și produselor tradiționale
- Rezultatele cercetării sunt prezentate la nivel internațional pentru promovare
Ce alte plante și specii sunt studiate de cercetătorii buzoieni?
Pe lângă ardei iute, BRGV a contribuit la aclimatizarea în România a speciei „Momordica charantia”, cunoscută drept castravete amar. Aceasta are întrebuințări medicinale și este studiată pentru proprietățile sale. În cadrul congresului, se analizează și caracteristicile calitative ale soiurilor autohtone de castravete amar, precum „Rodeo”, „Brâncuși” și „Amiral”.
De asemenea, cercetătorii buzoieni studiază irisul și genotipurile de busuioc, inclusiv soiurile românești „Athos”, „Miron”, „Săvârșin” și „Teodor”. Colecția de peste 50 de soiuri de iris este folosită pentru dezvoltarea unor metode noi de înmulțire și ameliorare, în timp ce busuiocul este analizat pentru însușiri distincte, în vederea introducerii în catalogul oficial.
Participarea la IHC-2026 reprezintă o oportunitate pentru promovarea rezultatelor cercetărilor în domeniul resurselor genetice și horticulturii, contribuind la recunoașterea internațională a cercetării buzoiene.