Sursă: Hotnews.ro
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni că deficitul bugetar al României a coborât la 2,34% din PIB în primele 8 luni ale anului 2026, fiind aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. Valoarea totală a deficitului s-a redus la 48,08 miliarde de lei, comparativ cu 76,44 miliarde de lei în 2025, conform datelor oficiale.
Citește și: Facturile la curent vor a crește cu 22% în această iarnă
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, atingând 214,32 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%, până la 460,39 miliarde de lei. În plus, încasările din TVA au crescut cu 26,5%, fiind susținute de majorarea cotelor fiscale și de creșterea volumului de încasări brute, chiar dacă restituirile către mediul privat au continuat să crească.
Ce impact are reducerea deficitului bugetar în 2026?
Reducerea deficitului a fost posibilă datorită creșterii veniturilor fiscale și controlului mai strict al cheltuielilor. Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,1%, ajungând la 95,67 miliarde de lei, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a scăzut de la 22,3% la 20,8%. În același timp, cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, cu 0,6%, la 146,59 miliarde de lei.
- Veniturile din TVA au crescut cu 26,5%, atingând 88,55 miliarde de lei
- Contribuțiile de asigurări sociale au urcat cu 6,7%, la 129,14 miliarde de lei
- Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei
- Investițiile au crescut cu aproape 24%, până la 76,51 miliarde de lei
- Plățile din fonduri europene și PNRR au avansat cu peste 60%, la peste 60 miliarde de lei
Care sunt principalele provocări ale bugetului în 2026?
Deși deficitul a fost redus, costurile cu dobânzile au crescut semnificativ, ajungând la 40,12 miliarde de lei, reprezentând 2% din PIB. Acest lucru indică o presiune crescută asupra cheltuielilor, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și asistența socială rămân cele mai mari categorii de cheltuieli din buget.
Responsabilii guvernamentali subliniază că gestionarea echilibrată a veniturilor și cheltuielilor trebuie menținută, pentru a evita creșteri nesustenabile ale costurilor cu datoria publică. În același timp, creșterea investițiilor și absorbția fondurilor europene continuă să fie priorități pentru susținerea economiei naționale.